ERUDIO - EXPRESIA EDUCAŢIEI
 Carta ERUDIO  |  Statut 
Programe:   ERISMA |  ÎNTÂLNIRI |  WORKSHOP |  ATELIERE   ELUMNI 
 Contact 
Erudio Recomandă : Horoscop Literar

fecioara
23 august-22 septembrie


Fecioară


„Cum? Gândiţi oare că atâtea mii de stele strălucesc pe degeaba?” se mira Seneca, unul dintre filozofii care credeau că astrele influenţează destinul omului. „Urmez multitudinea înşiruirii de stele în cursa lor circulară” spunea Ptolemeu, atent deopotrivă la ce se întâmplă pe bolta mişcătoare şi la ce se întâmplă pe Pământ. În schimb, Schopenhauer vedea în astrologie o dovadă a „subiectivităţii jalnice a oamenilor”, care raportează cursa astrelor în univers „la micul lor eu” şi pun în relaţie cerul plin de constelaţii cu pământul plin de ticăloşi.

Cu capul în stele şi cu ochii în carte, Zodierul schimbă foaia de calendar, după mirările omului modern: „Cum? Gândiţi oare că atâtea mii de cărţi strălucesc pe degeaba?”  Fie ca în anul care vine să fiţi sănătoşi, veseli, ocrotiţi de cărţi şi de astre deopotrivă.

                                                Zodier                           

IANUARIE
A mai ieşit un an din cochilie, a mai apărut un calendar pe perete...Şi dacă imaginea de pe fila lui ianuarie e insolentă, sigur că n-o să vă supăraţi: umorul dumneavoastră e confirmat de astre. Dar sub umor stă dorinţa de a înţelege rosturile tainice ale lucrurilor. De aceea Zodierul a ales dintr-un sac cu vorbe memorabile spuse de un om memorabil, Albert Einstein, chiar miezul: „Totul e determinat...de forţe asupra cărora nu avem nici un control. Este determinat atât pentru insectă, cât şi pentru stea. Fiinţe omeneşti, plante sau praf cosmic – dansăm cu toţii după o melodie misterioasă, cântată de la distanţă de un flautist nevăzut”. E concluzia unui savant. În cartea acestei luni veţi găsi vorbe despre tot şi toate, inclusiv unele pe care fizicianul nu le-a spus „for the record”, dar pe care cei din jurul lui s-au grăbit să le consemneze, abuziv. A meritat: cartea scapără, oriunde o deschizi. (Şi dacă pe Einstein scoţând limba l-aţi mai văzut, în schimb în papuci de casă e probabil că nu-l ştiţi. Şi ce papuci! Uitaţi-vă la pagina 35.)
Albert Einstein, Cuvinte memorabile. Culese şi adnotate de Alice Calaprice, Cuvânt înainte de Freeman Dyson, trad. de Sabina Dorneanu


FEBRUARIE
N-aţi uitat, nu-i aşa, de metafora „flautistului nevăzut” după melodia căruia dansează universul? Cine se află în căutarea acestei melodii poate fi surprins de Bucurie. I s-a întâmplat unui ateu convins, C. S. Lewis, unul dintre studenţii străluciţi ai Oxfordului şi prieten bun cu Tolkien, autorul romanului Stăpânul ineleleor. Convertit la creştinism, Lewis devine entuziast în a-şi împărtăşi experienţele. Cartea lui este autobiografică, cu selecţia evenimentelor făcută după un singur criteriu: ceea ce are relevanţă pentru povestea Bucuriei. La pagina 33, veţi găsi îndemnul de a lăsa cartea jos dacă nu v-a cucerit încă, dar lectura abia de acolo devine pasionantă. Lewis a pornit-o cu stângul în viaţă: şi-a pierdut mama la o vârstă fragedă, curând apoi a fost dat la un internat de băieţi din Anglia (venea din Irlanda) cu regim înspăimântător, urmează Primul Război Mondial şi, după război, înscrierea la Oxford. Însă „când răul este la culme, ajutorul stă să răsară”. Este precedat de ceea ce un poet român a numit „un dor fără saţiu”, care te lasă să întrevezi Bucuria. Cu totul altceva decât Fericirea sau Plăcerea...şi nu încă einsteinianul „flautist nevăzut” – Dumnezeu. Zodierul speră ca aţi întrevăzut şi bucuria acestei cărţi.
C.S. Lewis, Surprins de bucurie. Povestea unei convertiri, trad. şi note de Emanuel Conţac, Cuvânt înainte de Walter Hooper


MARTIE
Historia, magistra vitae, istoria e dascăl bun în viaţă, spun specialiştii în jocul cu trecutul, iar adversarii lor susţin că dimpotrivă, historia non docet. Aşadar Zodierul vă propune o bătălie istorică: între cei care cred că putem învăţa cu folos din trecut, şi cei care cred că nu suntem în stare să valorificăm experienţele istoriei. LucianBoia, născut într-un an istoric, 1944, este cu siguranţă unul dintre cei care ştiu multe despre această bătălie, dar o abordează dintr-un unghi inedit. El scrie despre istorie ca ficţiune (multă) şi adevăr (puţin), ca mit (mare) şi realitate (mică), despre forţă şi drept, despre drept şi strâmb, despre deformare şi readaptare după regulile prezentului, despre manipulare prin „adevăruri absolute“ şi jocuri de război. Iar ca stimulent de lectură, amintiţi-vă, odată cu autorul, o replică din G.B. Shaw: „Ce va spune istoria ? /- Istoria va spune minciuni, ca întotdeauna“. Cum să înveţi din istorie, dacă te minte? Ceea ce nu înseamnă că istoricii n-ar avea vocaţia adevărului, tot mai preţioasă în ziua de azi, când mult mai des se întâlneşte vocaţia contrară. Magister ludi, în jocul cu mărgele istorice: Lucian Boia.
Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune, „Seriile de autor Humanitas”

APRILIE
Pentru că Paştele cade în miezul lunii aprilie, pe 19 cel ortodox, pe 12 cel catolic şi cel protestant, nimic mai potrivit decât Crezul şi Tatăl nostru în 10 limbi: română, greacă, latină, engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, maghiară, rusă. Iată cum sună în spaniolă cea mai cunoscută rugăciune creştină:
Padre nuestro, que estás en el cielo,
santificado sea tu Nombre;
venga a nosotros tu reino;
hágase tu voluntad en la tierra como en el cielo.
Danos hoy nuestro pan de cada día;
perdona nuestras ofensas,
como también nosotros perdonamos
a los que nos ofenden;
no nos dejes caer en la tentación,
y líbranos del mal. Amén.
Şi totuşi Zodierul ar vrea să vă ducă en la tentación cu această splendoare de carte apărută ca un album de buzunar, cu acuarelele regretatului Horia Bernea. Aşezaţi-o „cu credinţă, căpătâi”. Şi fie ca tot răul şi toate relele din viaţa fecioarelor să dea înapoi în faţa atâtor rugi.
Crezul. Tatăl nostru – în zece limbi. Cu acuarele de Horia Bernea


MAI
Clar de mai, clar de inimă, clar de poveste. Acesta ar fi trifoiul lunii în care, prin tradiţie, trebuie să fii îndrăgostit. Adăugaţi, ca să fie trifoi cu patru foi, un splendid Clar de femeie, de Romain Gary, roman de dragoste al singurului scriitor care a luat de două ori Premiul Goncourt (a doua oară ascuns, asemena Zodierul, sub un nume de împrumut). Pe ploaie, un bărbat coboară din taxi şi loveşte cu uşa o femeie. Are un fior: „Nu cred în presentimente, dar mi-am pierdut de mult credinţa în necredinţele mele”.  Aşa începe povestea. Ce-i drept, tristă, cum sunt cele mai frumoase poveşti de dragoste, în literatură. Scrisă splendid. Zodierul a intrat în librărie şi a văzut cum o persoană cumpără mai multe „claruri de femeie” să le dăruiască prietenilor, explicând librarului că e o carte de suflet. De ce sufletul doare uneori ca o măsea – asta nu poate explica nimeni. Dar dacă n-ar fi, nu s-ar povesti...
Romain Gary, Clar de femeie, trad. de Daria-Laura Bârsan, Colecţia „Cartea de pe noptieră”


IUNIE
Vine solstiţiul şi deja vietăţile zodiacului caută umbra. Creatorul şi umbra lui, o carte despre pictură, v-o oferă încă din titlu. O istorie tenebroasă, aşadar. Cu precizarea că nu e vorba de acea mică pată cenuşie pe care ochiul neavizat abia o zăreşte pe pânză, ci de comentariul critic care însoţeşte, ca o umbră, orice tablou. „2 în 1“, cum se spune în reclamele de azi, adică şi istoria picturii, şi istoria criticii ei, în aceeaşi carte. Ochii avizi de armonie ai fecioarelor şi gura lor gata de critică au multe în comun cu cele două istorii. Hermes este eroul nevăzut al cărţii. De ce? Pentru că el e socotit iniţiatorul artelor, dar şi  patronul hermeneuticii (ca să nu mai spunem că e şi călăuza umbrelor!). Se vede că Zodierul şi-a pierdut umbra, adică spiritul critic, printre umbrele acestei cărţi, pentru că nu-i găseşte nici un defect. Ea are o continuare neaşteptată în Scurtă istorie a umbrei, de data aceasta chiar despre umbrele din tablou. Cele două cărţi nu sunt de vacanţă, sunt  ca o vacanţă de vară, la umbra muzeelor în floare.
Victor Ieronim Stoichiţă, Creatorul şi umbra lui, „Seriile de autor Humanitas”


IULIE
Nu în umbra seducţiei, ci în lumina ei vă veţi afla dacă ascultaţi sugestia Zodierului din această lungă vară fierbinte. Nu-i aşa că atunci când spui „seducţie” te gândeşti la o artă de un irezistibil uşor drăcesc, la partea ei rea? În cartea lui Gabriel Liiceanu se face, în fine, dreptate, atât seducătorului, cât şi artei lui. Şi asta surprinde cel mai tare: e ca şi cum cineva ţi-ar aduce dovezi limpezi ale inocenţei, ba chiar ale mărinimiei unui ins pe care ceilalţi îl socoteau de multă vreme hoţ sadea. Fiindcă a seduce vine din latinescul seduco, adică „a lua deoparte”. Or, adesea, luatul deoparte e un mod de a salva pe cineva, de a-l abate de pe drumurile bătute de toţi şi a-l pune pe calea lui şi numai a lui, un mod de a-l face să se împlinească. Intriga filozofică a cărţii e pasionantă pentru oricine: confruntarea carne-spirit, cu victorii când de o parte, când de alta şi cu un privilegiat moment de echilibru. Zodierul, a cărui specialitate e literatura, a gustat cu delicii exemplele din marile cărţi ale lumii, care sunt ca un fel de ilustraţii ale gândirii (de la Platon la trubaduri, de la Boccaccio la Molière şi cu un Shakespeare de mare rafinament). Câtă literatură, atâta viaţă, câtă viaţă, atâta filozofie. Dacă daţi foaia, veţi găsi un titlu din bibliografia filozofică parcursă de autor.
Gabriel Liiceanu, Despre seducţie, „Seriile de autor Humanitas”


AUGUST
E ciudat cum unii cititori se sperie de câte un nume „dificil” şi renunţă să deschidă cartea autorului cu pricina. Aşa se întâmplă adesea cu Kierkegaard. Dar dacă te apuci să citeşti oricare dintre părţile care alcătuiesc volumul Sau-Sau (între acestea Stadiile erotice nemijlocite sau Erotismul muzical, Prima iubire, Rotaţia culturilor, Jurnalul seducătorului), constaţi nu numai că sunt accesibile, dar şi că lectura e plăcută. E aici simplitatea fundamentală de la care uneori porneşte sau la care ajunge filozofia sau literatura. De fapt filozofia şi literatura pentru că, în ciuda titlului, autorul nu e de partea terţiului exclus. Volumul a fost publicat sub pseudonim (Victor Eremita) şi, la apariţie, a făcut mare vâlvă în Copenhaga. Pentru contemporanii autorului cartea era curat diabolică (cât s-au schimbat locuitorii zodiacului, din secolul 19 încoace!). Hans Christian Andersen a primit o scrisoare în care i se spunea că e „atât de demonică, încât o tot citeşti, o pui nemulţumit deoparte, şi o iei iar în mână, mereu [...] De când Rousseau şi-a depus pe altar Confesiunile, nici o altă carte n-a mai tulburat liniştea cititorilor atât de mult”. Să ne lăsăm tulburaţi şi seduşi, spune horoscopul, merită!
Søren Kierkegaard, Opere 2, Sau-sau, trad., introducere şi note de Ana-Stanca Tabarasi


SEPTEMBRIE
„Să am întotdeauna râsul de partea mea”, cere un personaj din cartea precedentă. Râsul i se pare mai preţios decât tinereţea, puterea, „cea mai frumoasă fecioară” (nici o aluzie la zodia dumneavoastră) şi altele asemenea. Zodierul vă aşază în cămara sufletului nişte borcane cu dulceaţa râsului de toamnă, dacă citiţi Om pansiv, om parşiv de Des Machale. Iar pe etichete scrie: Afaceri şi bani, Dragoste, sex, căsătorie, Bărbaţi şi femei, Maniere şi purtări în societate, Literatură, Sport etc. Cum stăm la capitolul Politică? Iată două panseuri parşive: „Autorităţile erau la capătul puterilor, şi nu le luase mult ca să ajungă acolo” (Desmond Mccarthy). „Dacă s-ar introduce Tatăl Nostru în Congres, senatorii ar propune un mare număr de amendamente” (Henry Wilson, vice-preşedinte al Statelor Unite în secolul 19). Sau, legat de fotbal: „Indiferent ce-i spui arbitrului, nu pomeni de maică-sa”. Sau, despre un actor din zodia Fecioarei: „Peter Sellers şi-a fost lui însuşi cel mai mare duşman, deşi concurenţa era acerbă”. Sau despre cura de slăbire: „Ţin un regim nou, fantastic. Mănânci ce vrei, când vrei şi cât vrei. Nu pierzi în greutate, în schimb e foarte uşor de ţinut”. Cât despre râs,  sigur face bine la sănătate!
Des Machale, Om pansiv, om parşiv, trad. de Cornelia Bucur, colecţia „Râsul lumii”


OCTOMBRIE
După râs vine plâns, se spune, dar romanul Plânsul lui Nietzsche e dincolo de râs şi plâns, e pur şi simplu o carte bună. Şi cum să nu fie, dacă decorul e Viena sfârşitului de secol 19, personajele sunt Nietzsche (născut la 15 octombrie 1844, moare la 25 august 1900), Lou Andreas Salomé (prietenă nu numai cu Nietzsche, ci şi cu Freud şi cu Rilke) şi, în fine, eroul principal al cărţii, mentorul lui Sigmund Freud, psihiatrul Josef Breuer (felul în care a vindecat-o pe bolnava lui, Bertha, prin naraţiune, prin statul de vorbă, dă naştere psihanalizei). În rolul lui de pacient, Nietzsche îşi redobândeşte tot omenesc-prea-omenescul şi, mai ales, scapă de supărătoarele asociaţii ideologice, de etichetele şi prejudecăţile care i s-au lipit ulterior de nume. Impresionanta carte nu se vrea documentară, dar e plauzibilă. Este povestea unei relaţii pacient – doctor (Herr Nietzsche – Herr Breuer), relaţie care devine cu încetul o profundă prietenie (Friedrich – Josef). Veţi vedea că şi în psihiatrie, la fel ca în educaţie, nu se ştie până la urmă cine dă şi cine primeşte.
Irvin D: Yalom, Plânsul lui Nietzsche, trad. Luana Schidu, Colecţia „Raftul Denisei”.


NOIEMBRIE
După Breuer şi Freud vine, cronologic vorbind, Jung, la fel de implacabil cum după octombrie vine în calendar noiembrie. Iar după Plânsul lui Nietzsche se potriveşte mănuşă Amintiri, vise, reflecţii. Zodierul vă face o mărturisire: are un raft special cu cărţi de căpătâi, iar această carte de şi despre Jung stă la loc de cinste. Carl Gustav Jung: un singuratic, pentru că „atunci când cineva ştie mai multe decât alţii, devine singuratic”. Un om care a văzut în el însuşi ca şi cum ar fi avut pereţi transparenţi. S-a ocupat de tot ceea ce în genere ne scapă. Ajunge la formulări de maximă simplitate: „Lumea în care pătrundem născându-ne este cruntă şi totodată de o frumuseţe dumnezeiască. Să credem că predomină lipsa de sens sau sensul e o chestiune de temperament. [...] Probabil că, aşa ca în toate problemele metafizice, ambele sunt adevărate. [...] Nutresc speranţa anxioasă că sensul va fi preponderent şi va câştiga bătălia”. Cartea e excepţională, oricum ai lua-o: ca literatură (mult invocatul roman al unei vieţi de 86 de ani dintre care 83 povestiţi pasionant) sau ca informaţie ştiinţifică (o teorie a relativităţii interioare, pe înţelesul tuturor). Ca poem oniric sau ca meditaţie asupra inexprimabilului. Vă aflaţi pe un teritoriu plin de surprize.
C.G. Jung, Amintiri, vise, reflecţii. Consemnate şi editate de Aniela Jaffé, trad. de Daniela Ştefănescu


DECEMBRIE
În ton cu sărbătorile, iese din raft, pentru dumneavoastră, cartea Îngerul păzitor de Rainer Maria Rilke. Zodierul e ascuns în paginile ei pentru că Rilke este unul dintre poeţii săi de suflet. De altfel Rilke este atât de iubit şi astăzi, încât sunt persoane care-i caută cărţile cu pasiune de colecţionari, indiferent în ce limbă se traduc, iar Zodierul a cunoscut asemenea oameni. Îngerul păzitor vă stă alături într-o călătorie poetică: vă conduce la început Între îngeri, apoi vă aşază Între copii, vă dă descâtece de  Dragoste, cuvinte potrivite de alinare Pentru cei care suferă, plimbări prin tainice Locuri şi, în final, se aşază cu hotărâre De partea vieţii. După cum se vede şi se cuvine, îngerul păzitor, bodyguardul ceresc, e prin preajmă şi la bine şi la rău, ca-ntr-o căsnicie. Chiar dacă nu citiţi în mod obişnuit versuri, găsiţi-vă o clipă de linişte – poate de Crăciun? – pentru întâlnirea cu Rilke: poet între poeţi, aşa cum dumneavoastră sunteţi, metaforic vorbind, „fecioară între sfinţi” şi „lună între stele”.
La mulţi ani!
Rainer Maria Rilke, Îngerul păzitor, antologie, trad. de Ioana Pârvulescu

 

                                                 

 

 
Video ERUDIO: 
 
Video ERUDIO: 
 Neagu Djuvara - Declinul civilizaţiei occidentale. Noi încotro?
Neagu Djuvara
Declinul civilizaţiei
occidentale. Noi încotro?

la Întâlnirea ERUDIO
din 11 noiembrie 2009
 
Video ERUDIO: 
 Andrei Plesu - La ce (mai) e buna cultura?
Andrei Pleşu
La ce (mai) e bună cultura?

la Întâlnirea ERUDIO
din 11 februarie 2010
 
Video ERUDIO: 
 Horia-Roman Patapievici - Despre Expresivitate
H.R. Patapievici
Despre Expresivitate

la A Treia Conferinţă de
Leadership Creativ
 
Recomandare Specială
Ioana PÂRVULESCU
Ioana Parvulescu
recomandă
Horoscop Literar
 
 
 
 
 
 
 
 
Parteneri
Maastricht School of Management
Artmark - Institutul de Management al Artei
Avenor College
Parteneri Media
CariereRadio Guerilla 24 FUNWall Street
   
Site de Adrian Pop © 2005 -  ERUDIO