Dragii mei Erismatici şi dragi invitaţi, pentru cei care nu mă cunosc, numele meu e Cătălina Barbu, şi astăzi am să vă vorbesc despre anticorpi. Definiţia din Dicţionarul Explicativ al limbii române a acestui cuvânt este următoarea: substanţă care se formează în organism spre a neutraliza o infecţie. Şi vă rog să reţineţi acest cuvânt: anticorp.

La una din întâlnirile pe care le-am avut în luna noiembrie, la seminar, Oana Pellea mi-a spus că am putea funcţiona, noi, cei de-aici, din grupul Erisma, ca nişte anticorpi în societate.  Şi-acum am să vă prezint încă un concept, acela de societate periferică, de fapt, am să vorbesc un pic despre el, pentru că el v-a fost prezentat minunat de Horia-Roman Patapievici.

Miercuri noaptea, pe TVR 1, la emisiunea Cultura Libre,  am urmărit discuţia dintre Andrei Pleşu şi Dragoş Bucurenci, un alt absolvent Erisma, în care ei au vorbit despre felul în care privim aspiraţional către Centru, noi, esticii, de la periferia Europei moderne. Şi-au mai vorbit despre faptul că ne asumăm cu greu această poziţie – unii dintre noi, şi mai degrabă privim către o ţintă, care este Vestul. Dar imaginaţi-vă cât de greu este să trăieşti într-o ţintă. Şi este cu atât mai greu să trăieşti, să locuieşti în acest spaţiu, să ne asumăm acest loc, care este România, cu tot cu oamenii care sunt înăuntru.

Eu spun aşa: noi, grupul ăsta, care suntem aici, facem parte dintre aceia care suntem  cu adevărat capabili să ne asumăm această poziţie, de periferici, şi rolul de anticorpi. În ultimele luni, cu ajutorul unor oameni minunaţi, deopotrivă voi, colegi, şi voi, profesori, am parcurs o serie de exerciţii de introspecţie, de reflecţie, şi, mai ales, de generozitate, care ne-au arătat că avem tot ce ne trebuie ca să ne asumăm acest loc în care trăim şi rolul de anticorpi. Acum o să mă întrebaţi: ok, dar de ce-am face-o? Şi eu spun aşa: pentru că o persoană matură spiritual şi emoţional obţine plăcere din a dărui. Şi pentru că, are sau nu are copii, orice om normal îşi doreşte să lase ceva în urmă. Ce-am putea noi lăsa în urmă? Eu m-am gândit doar la câteva exemple, dar sunt convinsă că fiecare dintre voi are altele, nenumărate. Exemplul personal, sau poate un gest de acceptare pentru cel de lângă noi. Poate  chiar o acţiune care schimbă un rău într-un bine. Am putea începe chiar de astăzi să fim mai toleranţi cu greşelile celor din jur, să schimbăm o atitudine negativă într-una pozitivă. Sau chiar, în mod proactiv, să dăm  o mână de ajutor.

 Eu vă propun un gest concret, un efort personal de a face bine, să luăm, adică, poziţia de anticorpi aici, în România. Şi tema pe care v-o ridic eu, de data asta, la fileu, este următorul plan de acţiune: haideţi, dragii mei anticorpi erismatici, să ne întâlnim trimestrial pentru a face un lucru bun. Putem, de exemplu, în luna ianuarie, să mergem împreună la un cămin de bătrâni, şi, în afară de darurile pe care sunt convinsă că fiecare le-ar face cu plăcere, să le mai dăm ceva: să le dăm timp, de pildă trei ore. Trei ore din viaţa noastră, noi, care ne plângem că nu avem timp. Cred că ar fi un gest de generozitate foarte apreciat. Să facem ceva pentru ei. Am putea să le facem patul, sau să le citim o poveste, sau, dimpotrivă, să le ascultăm povestea lor, sau să ieşim cu unul din ei la film, sau să-i scoatem la plimbare. V-am dat, dragii mei, acum, doar un exemplu. Însă eu îmi asum acest rol, de organizator, în demersul de care v-am spus: acel demers trimestrial în  care să ne întâlnim şi să facem un bine.

 Aş vrea să ştiu dacă este cineva în sală care doreşte să mă urmeze în acest demers, cu promisiunea că eu voi organiza, şi vă rog să ridicaţi mâna. E minunat! N-aţi scăpat, nu e un exerciţiu, e pe bune! Luni o să primiţi de la mine un e-mail cu detalii. Şi dacă aveţi alte propuneri despre altceva ce am putea să facem împreună cu ocazia acestor întâlniri trimestriale, le primesc cu mare plăcere, iar acelea care vor avea cei mai mulţi adepţi vor deveni motivul nostru de a fi generoşi şi de a arăta că suntem anticorpi într-o societate care nu cred că mai este chiar atât de bolnavă. Vă iubesc pe toţi şi vă mulţumesc că m-aţi ascultat!